Totul este numar

Pitagora a vazut lumina zilei in insula Samos catre 580 i.Hr. fiind considerat primul filozof de istoria greaca. 

Dovedind de timpuriu calitati exceptionale, Pitagora ii frecventeza pe marii intelepti ai timpului sau precum Thales din Milet si chiar Zaratustra. Calatoreste in Palestina, Babilonia, Arabia si Egipt, unde este initiat in cultul lui Osiris, deschizand astfel, portile cunoasterii ascunse.

Tu vei fi nemuritor, zeu incoruptibil si pentru totdeauna eliberat de moarte sunt cuvintele cu care Pitagora ii intampina pe membrii comunitatii sale, fondata in sec.al VI-lea i.Hr. in imprejurimile localitatii Crotona din Italia de Sud.

Considerata ca fiind una dintre primele societati secrete din Occident, aceasta numara aproape 600 de barbati si femei, proveniti in general, din familii aristocratice, admisi in urma unui examen riguros. Dupa o perioada de cinci ani, in care neofitul pastra legamantul tacerii, urma adevarata initiere, transmiterea cunostintelor facandu-se gradat.

Initiatul jura sa nu divulge niciodata aceasta invatatura.

Denumiti pitagoricieni, ideea filosofica principala a acestora este ca numerele reprezinta esenta fundamentala a tuturor lucrurilor, iar universul este un sistem ordonat și armonios de numere și raporturi numerice.

Idealul pitagoricienilor era de a atinge nemurirea sufletului, prin mistica numerelor. In conceptia lui Pitagora, sufletul este pur si nevinovat, dar, inchis in trup ca intr-un mormant.

Pentagrama – trei triunghiuri inscrise intr-un pentagon –  ce implica faimosul numar de aur, considerat o garantie a echilibrului si frumusetii, devine semnul recunoasterii discipolilor lui Pitagora.

Deoarece credeau cu tarie ca in lipsa unei vieti cumpatate sufletul este condamnat sa migreze vesnic din corp in corp, pitagoricienii duceau o viata ascetica, cautand sa-si stapaneasca apetitul, somnul, luxul si furia.

Se hraneau cu paine si legume, evitand consumul anumitor carnuri, pe motiv ca sufletul se poate reincarna in simple animale. Se invesmantau in alb, simbolul puritatii, fiind recunoscuti usor pe strazile din Crotona.

Spre 510 i.Hr. izbucneste un conflict intre cetatile Crotona si Sybaris, in urma caruia pitagoricienii sunt nevoiti sa fuga, Pitagora refugiindu-se in templul Muzelor din Metaponte, unde isi va gasi sfarsitul.

Doctrina pitagoricienilor traverseaza antichitatea, punandu-si definitiv amprenta spirituala asupra intelegerii universului, astfel ca, alaturi de descoperirile capitale pe care Pitagora le-a facut in matematica, geometrie si muzica, el ramane un mare initiat…om si zeu.

Tweet