luni, 9 aprilie 2018

In pauza


Suflarea calda, abia perceptibila, nu reusea sa incalzeasca mainile amortite, vinetii. Trebuia sa se miste. Insa, picioarele umflate, cu rani adanci, stranse in chingile bocancilor, paseau nesigur pe pamantul inghetat. O ceata groasa, laptoasa, acoperea transeea. 

Se afla in prima linie. Prima linie a frontului.

La 400 metri distanta de germani. Anul 1914, si era Craciunul.

Privirea obosita incerca sa patrunda, dincolo. Li se spusese sa fie in garda, sa nu paraseasca pozitiile de lupta.

Langa el, sute de soldati britanici insiruiti in transee, asteptau. Alaturi de sobolani, paduchi, duhoare si morti neingropati.

Privea cerul. Fulgi albi de zapada cadeau lin, arzandu-i fata. Umezeala din corp ii dadea frisoane. Iar gandurile, erau departe.

Insa, un zgomot din ce in ce mai pregnant, ii atrase atentia. Strangandu-si arma la piept, ciuli urechile. Lumini suspecte, inconjura transeea dusmanilor. A inceput?

Lipindu-se de peretii jilavi, isi ridica incet capul. Privirea ii ramase impietrita. Dincolo, parapetii pareau impodobiti cu lumini si felinare colorate.

Oare ochii sai desluseau bine?

Nu mai avu timp sa-si raspunda. 

Cu zambetul pe buze, o casca germana aparuta deasupra sa, ii spuse: Craciun fericit!

Corpul ii deveni moale, ca o carpa, cuprins de frisonul fricii. Tremurul mainilor  parea de nestavilit. Se uita la arma. Avea senzatia ce il trage in pamant. In pamantul inghetat.

Curand, alte uniforme germane, sarira in transee. In transeea lor. In noaptea asta nu tragem!

Mana ii aluneca. Arma, lipita de transee, cu baioneta infipta, astepta. Nu astazi, ii trecu prin minte.

Se auzea muzica. Silent Night. Germanii cantau in cor.

Isi intoarse privirea. Uniforme germane si britanice, isi oferau cadouri: tutun, alimente, ziare si suveniruri. Fotografii cu familii, copii si iubite  rasareau din buzunare ascunse. Vorbele curgeau de-a valma. Se intelegeau perfect. Fosti chelneri, frizeri in Anglia, acum soldati germani. Fosti prieteni.

Britanicii cantau. Alaturi de germani.

Asa ca, s-au mobilizat. Toti. Parea firesc un meci de fotbal in noaptea de Craciun. Era feeric.

A doua zi, si-au strans mortii. Si i-au ingropat impreuna, fata in fata.

Si s-au mobilizat.

Pentru lupta.

Armistitiul soldatilor, din Primul Razboi Mondial, mentionat in jurnale sau scrisori, a condus la masuri disciplinare. Insa, nimeni nu a fost deferit Curtii Martiale.  
         
Nu voi discuta aici despre codul militar. Sunt experti care fac asta.

Primul Razboi Mondial, ramane in istoria  umanitatii, drept unul dintre cele mai sangeroase conflicte cu milioane de victime.








Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Back to Top